Revoluția climatică: CIJ declară statele a fi gardieni legali ai climatului!

Revoluția climatică: CIJ declară statele a fi gardieni legali ai climatului!

Deciziile de politică climatică din ultimele luni nu lasă nicio îndoială că presiunea asupra guvernelor din întreaga lume este în creștere. La 23 iulie 2025, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a constatat într-o opinie revoluționară că statele au obligația de a lua măsuri active împotriva schimbărilor climatice. Această decizie vine după o campanie extinsă a țărilor insulare din Pacific, condusă de Vanuatu, și a fost inițiată prin Rezoluția 77/276 a Adunării Generale a ONU din martie 2023. Au participat peste 100 de țări și organizații, făcând această expresie cea mai cuprinzătoare de acest gen până în prezent, deoarece taylorwessing.com.

Toți cei 15 judecători ai CIJ au convenit asupra punctelor lor cheie: lupta împotriva schimbărilor climatice nu este o simplă recomandare politică, ci o obligație legală în dreptul internațional. Pe lângă cele trei tratate de climă binecunoscute — UNFCCC, Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris — și alte legi internaționale formează cadrul legal care obligă statele să prevină daune semnificative asupra mediului.

Obligații și drepturi

Una dintre principalele constatări ale avizului CIJ este recunoașterea unui nou drept al omului: dreptul la un mediu curat și sănătos. Acest drept nu este doar crucial pentru alte drepturi ale omului, dar evidențiază și obiectivul de 1,5 grade al Acordului de la Paris ca obiectiv principal. În plus, statele trebuie să aplice un standard riguros de îngrijire în acțiunile lor climatice, ținând cont de propriile capacități și responsabilități.

Faptul că provocarea nu este ușoară este confirmat și de hotărârile instanțelor naționale din Europa, precum Curtea Supremă olandeză, care a cerut o reducere cu 25% a emisiilor până în 2020, sau instanța belgiană, care a dispus o reducere cu 55% până în 2030. Aceste tendințe arată că CIJ susține o mișcare largă de întărire a angajamentelor corporative în domeniul climei.

Provocări umanitare în Fâșia Gaza

De parcă provocările climatice nu ar fi suficiente, CIJ a luat recent o decizie și într-un alt context sensibil. El a menționat că Israelul, ca putere ocupantă, este obligat să satisfacă nevoile de bază ale populației civile din Fâșia Gaza. Aceasta înseamnă că livrările de ajutor umanitar, în special prin intermediul UNRWA, trebuie sprijinite. În ciuda acuzațiilor repetate la adresa unor angajați, Israelul nu a dovedit că aceștia sunt legați de organizația teroristă Hamas, potrivit declarațiilor ICJ, după cum a raportat aljazeera.com)(https://www.aljazeera.com/news/2025/10/22/icj-says-israel-must-allow-aid-into-gazic-provisioned-blockeds).

Evaluarea CIJ conform căreia foametea nu ar trebui folosită ca metodă de război se află în centrul discuției politice actuale. În timp ce Israelul folosește ajutorul umanitar ca mijloc de presiune împotriva Hamas, situația din Fâșia Gaza este percepută de comunitatea internațională ca o catastrofă umanitară. Aceasta ilustrează complexitatea situației, care nu are doar dimensiuni climatice, ci și foarte actuale geopolitice.

Pe scurt, deciziile actuale ale CIJ afectează atât politica climatică, cât și principiile umanitare. Angajamentele tot mai mari ale statelor în domeniul protecției climei ar putea avea, de asemenea, consecințe de amploare pentru utilizarea combustibililor fosili și responsabilitatea corporativă. Într-un moment în care provocările globale sunt strâns legate, este esențial ca noi, ca comunitate, să găsim soluții care să se concentreze atât pe oameni, cât și pe natură.